- o carte ca un adevarat balsam mangaietor pentru suflet 
    Cuvantul autorului: "Suflet drag care citesti aceste randuri, oricare ai fi si de  oriune ai 
fi, nu stiu usile sau ferestrele tale ce cantec canta. Sa nu-ti pese niciodata de ce cred  altii! 
Gura lumii o inchide doar buza mormantului Viata este ca o carte  
inchisa din care ei vad doar titlul. Adevarul il cunosti doar tu!"
Un fragment din carte: 
"Nu  conteaza ce ai pierdut in viata, ci ce ti-a ramas.  Multumeste  lui 
Dumnezeu,  bucura-te    si mergi mai departe ! Daca ai cazut de pe
cal si nu te-ai ridicat atunci, sa nu ramai la podea ! Orice sar intampla, sus
inapoi, sus pe cal! Desigur ca e rau, fireste ca e greu, sigur ca e alta
situatia si nu o sa fie  niciodata  ca  inainte...   Priviri  
ascutite, grimase,  susoteli pe la
colturi, multe interjectii si puncte de suspensie... Iti asumi, iti faci
inventarul si mergi  mai  departe 
cu  ce   stii ca 
ti-a  ramas, indiferent ca e doar
o firimitura de bine: Cine nu a gresit niciodata cu nimic?! Totul se poate
repara an  afara  de 
moarte! O data  ce  am 
murit   s-a incheiat   lucrarea.  
Pana   atunci,   orice  
se   poate reface.   Organismele  
noastre,   creierele   noastre, natura, toate au capacitatea de a
se restructura. Ce ai pierdut acum, aici, vei 
primi-gasi in alta parte, numai sa ai puterea si mintea sa vezi si sa
gasesti noi poteci...
Viata
nu e doar o simpla autostrada dreapta pe care sa o poti parcurge cu o viteza
foarte mare, sa nu iti dai seama cand  ai
finalizat-o si ai ajuns  la Destinatie.
Viata inseamna si drumuri  accidentate,
gropi,   curbe,  
suisuri si coborasuri,  popasuri,
intersectii,  sensuri  giratorii , sens  unic, 
semafor, etc. Viata e un drum parcurs pc indelete, chiar daca unii
il  termina  brusc, alergati fiind de zbuciumul colosal al
lumii acesteia. Viata inseamna sa mergi pe 
partea  dreapta   a 
drumului,   sa   fii 
optimist, pozitiv, sa vezi binele din orice rau, lumina din intuneric.
Sa incercam  o clipa 
sa mai si iesim  din  cea mai grea lupta; lupta cu noi insine. Avem
o placere bolnava in a condamna, a uri, a critica, a arata cu degetul,   a 
ne  indreptati-justifica.  Uitam 
sa   ne punem in pielea celui de
langa noi. Nu mai avem vreme de pretuit. Probleme sunt peste tot in lumea
aceasta,  de  noi 
depinde  cum ne  raportam 
la ele, cum relationam, limbajul comun. Acolo unde sunt probleme, sunt si
oportunitati, dar mai ales, lectii de viata. In momentele cruciale ale vietii
omul  se descopera, se maturizeaza,
creste, ceas cu ceas, pas cu pas. Operatiile pe suflet deschis le simtim,
deoarece nu au anestezie, fiind clipe de intalnire cu Dumnezeu.
Nu
mai e timp sa traim povestea altora, sa ne framantam pentru   ipotetice  
treburi   din   viitor, pentru  greselile 
celor  din  jur 
sau  sa  ramanem pironiti  intr-un 
trecut  pe  care 
nu  il  mai 
putem schimba.  Nu isi au  rost 
noptile transformate  in zi
atunci  cand  toate culorile  se transforma 
parca in gri.  Pietrele  vietii le mai dam  jos, obstacolele le mai  ocolim,  
ne  mai  odihnim,  
ne  mai stergem fruntea,  mai 
tragem  aer  in 
piept, facem  o  cruce mare si mergem mai departe. Toatc trec si
intr-un final, oricum ar fi, va fi bine !
Greutatile,
necazurile,  suferintele  ne modeleaza caracterul in viata. Atunci cand
durerea iti  curge  prin 
vene, inveti  Adevarul  vietii. 
Orice faptura are o stralucire interioara, data de Doamne, oameni, intamplari,
locuri, carti, etc. Vibratiile de orice fel pe care le traim in lume ne
invata  ca nu exista   “nu  
se   poate”.   Iertand,  
binecuvantand, iubind,  
orice   se   poate 
! Nu   avem   suficienta credinta,   speranta, 
vise,   libertate   interioara si fireste ca suferim.  Natural, autentic,  firesc, cu 
un suspin  al firii, fiecare om a
ars pe pamant pacatul macar  cu o
lacrima, invatand  ca  totul 
se  poate repara, totul !   Mai ales dupa ce gusti din bucuria de a
ierta si a fi iertat!"